Stiri, articole, comunicate
1237 vizite

Fa o plimbare prin Delta Vacaresti, parcul natural al Bucurestiului

București este una dintre puținele capitale care dispune de un parc natural. Situat la 5 km de centru, Parcul Natural Văcărești sau Delta dintre blocuri e cel mai frumos loc în care te poți plimba atât cu bicicleta, cât și pe jos.

Despre Delta dintre blocuri, cum i se mai spune Parcului Natural Văcăreşti, știam de prin 2010. O admirasem atunci, în timpul unei conferințe, de la ultimul etaj al hotelului de patru stele de pe Șoseaua Vitan-Bârzești, dar nu știam pe unde se intră, pe unde se iese - sau dacă se mai iese! - și nici ce se află acolo. În 2020, când parcurile capitalei au fost închise, iar eu mă săturasem să fac potecă zilnic în jurul blocului, mi-a venit ideea să încerc ceva deosebit: o plimbare prin acest loc sălbatic localizat în sudul Bucureștiului, în Sectorul 4. Nu m-am încumetat să merg singură, fiindcă mi-e frică de șerpi, iar unde-s bălți și stuf nu lipsește herpetofauna, așa că am mers însoțită de Andrei Ionel, ghid de turism și manager al agenției Geoarhiva. El mi-a desenat pe imaginea satelitară a Deltei Văcărești traseul pe care l-am parcurs împreună, iar eu am să împărtășesc experiența cu voi.

undefined

Harta traseului, sursă imagine fundal: Google Earth

Distanța traseului: 5 kilometri 

Gradul de dificultate: mic

Punctele de interes: Lacul Văcărești - traseul printre bălți și traseul belvedere.

Echipament necesar: adaptat în funcție de anotimp și de condițiile meteo.

Atenție! Veți traversa o arie protejată, așa sunt interzise aruncarea gunoaielor pe jos (sunt amplasate coșuri de gunoi din loc în loc), folosirea foculului (stuful se aprinde imediat și puteți provoca o nenorocire ca cea recentă, din 2020), pescuitul, ruperea plantelor, capturarea, uciderea sau vătămarea animalelor terestre și acvatice, înotul, abaterea de la poteci (pe lângă faptul deranjați viețuitoarele, vă și puteți accidenta sau scufunda în vreo mlaștină, ferească Dumnezeu!).

Delta este mărginită de cartierele Timpuri Noi și Vitan la nord și Berceni la sud și se află la sud de Râul Dâmbovița, în imediata apropiere a acestuia. Plecarea pe traseu se face din sud-vest, din intersecția de la Piața Sudului (Calea Văcărești cu Șoseaua Olteniței). Aici fusese pe vremuri mahalaua Mandravela, renumită pentru cele două drumuri funeste încrucișate: unul spre pușcărie, iar celălalt spre „casa de nebuni" a doctorului Obregia şi „ţintirimul Trei coceni", dar și pentru chefurile care se țineau până la răsărit cu lăutari, țuică, vin roșu și cârnați patricieni la bodega interbelică a lui Costică Alexandrescu Mandravela.

Porniți din fața intrării principale a mall-ului Sun Plaza, ocoliți centrul comercial prin dreapta, pe strada pe care se deplasează mașinile spre parcarea subterană (vedeți harta) și mergeți până dați de taluzul (înclinația aceea betonată) care mărgineşte la sud fosta Groapă Văcărești. Demult, locul acesta chiar era o groapă de gunoi. Nu se știe exact dacă toponimul vine de la boierii Văcăreşti sau de la ocupația de bază a sătenilor de altădată: creșterea vitelor. Tot în zonă erau și Crematoriului Uman „Cenuşa“, abatorul şi ecarisajul, iar în apropiere - Cimitirul Bellu. Unde este mall-ul acum, domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat ridicase între 1712-1722 Mănăstirea Văcărești, cea mai mare din Sud-Estul Europei, construită în stil brâncovenesc. Constantin Mavrocordat, fiul lui Nicolae, a dezvoltat-o construind în jurul ei noi clădiri și transformând-o în fortificație. După Revoluția de la 1848, Mănăstirea a devenit pușcărie, aici fiind închiși, pe rând, o parte dintre pașoptiști, țăranii răsculați la 1864 și deținuții politici Liviu Rebreanu, Ioan Slavici, Tudor Arghezi, Corneliu Zelea Codreanu. Tânărul membru al UTC Nicolae Ceaușescu, condamnat în 1940 pentru continuarea propagandei comuniste, a fost și el închis la Văcărești o perioadă. Mănăstirea a fost demolată în 1986 la ordinul său și al Tovarășei, pentru că nu se integra în noul plan de sistematizare a orașului. Unii spun că un alt motiv ar fi fost răzbunarea.

undefined

Vedere de pe taluzul din sudul Deltei Văcărești

Pe fundul lacului Văcărești, printre bălți

Coborâți cu grijă panta placată cu dale de beton și… iată-vă ajunși pe fundul Lacului antropic Văcărești, cu o suprafață de aproximativ 183 de hectare (182,9901 ha am găsit scris într-un studiu de fundamentare științifică a parcului din 2015), a cărui amenajare a început în 1988 la ordinul lui Nea Nicu. În ultimii ani ai comunismului, aici, la periferia capitalei, pe străzile neasfaltate Glădiței, Ciorogârla, Povestei, Belciugatele, Șezătoarei, Ineluș etc., locuiau sute de familii a căror ocupație era legumicultura, pentru că în zonă existau grădini cu zarvazat de unde se aprovizionau gospodinele din cartier. În prezent mai există o porțiune din strada Glădiței (numele-i vine de la un arbore asemănător cu salcâmul), precum și strada Intrarea Ciorogârla lângă Complexul Asmita Gardens, dar, dacă mergeți în Delta Văcărești iarna, după ninsoare, o puteți vedea prin zăpadă și urmele celorlalte străzi. Mi s-a spus că iarna se văd și fundațiile fostelor case, fiindcă nu e așa deasă vegetația.

Ceaușescu a dorit neapărat amenajarea unui lac artificial, un obiectiv de primă mărime menit să confere Capitalei pe lângă un plus de frumusețe și un microclimat corespunzător acestei zone, ce va acoperi o suprafață de 150 de hectare" (România liberă, 1 februarie 1989). Lacul urma să aibă și rolul de a proteja orașul de inundații, la fel ca Lacul Morii din sectorul 6. În 1988, cei care aveau case aici s-au trezit aproape peste noapte expropriați și mutați cu chirie la bloc, iar proprietarii de grădini s-au trezit și fără terenuri, și fără despăgubiri. Cuva lacului și digul au fost construite pe repede înainte, lucrările fiind gata în 1989, cu doar 6 luni înainte de Revoluție. Prima și ultima încercare de a trage-n lac apă din Dâmbovița care curge la câțiva metri distanță a eșuat, pentru că: 1. impermeabilizarea fundului lacului fusese făcută de mântuială, cu argilă, iar râul, în loc să alimenteze Văcăreștiul, „alimenta” subsolurile blocurilor și inunda și serele de pe Vitan-Bârzești 2. Dâmbovița era cu 5 metri mai jos decât lacul, iar operațiunea de pompare ar fi costat foarte mult. S-a propus ca lacul să fie alimentat gravitațional din Râul Argeș, via Lacul Mihăilești din județul Giurgiu. Imediat s-a început construcția conductelor de aducțiune care să transporte apa de la 27 de kilometri distanță, dar proiectul s-a blocat după 14 kilometri pentru că a venit Revoluția.

După 1990, foștii proprietari au încercat în instanțe să-și redobândească terenurile de care fuseseră deposedați abuziv, dar fără succes. 13 ani mai târziu, în 2003, Guvernul îl credea pe cuvânt pe un om de afaceri australian care promisese că va investi 1 miliard de dolari în construcția un mare complex cultural-sportiv și îi concesiona tot terenul pentru 49 de ani. Când colo, australianul nu și-a plătit nici măcar cota de 0,28 dolari/metru pătrat/an, a fost acuzat de fals și uz de fals și expulzat din țară, iar marele proiect de 1 miliard de dolari a fost abandonat înainte să înceapă. Cum natura nu are limite, și-a reintrat în drepturi și a pus stăpânire pe zona părăsită. Nici omul nu a stat degeaba, iar locul a redevenit o groapă de gunoi, dar și casa celor fără… casă. Andrei Ionel mi-a pus la dispoziție o fotografie făcută de el în 2007 cu niște „locuințe" improvizate în cuva lacului.

În 2013, delta a devenit prima arie naturală protejată din mediul urban, din România, iar după Hotărârea de Guvern din 2016 s-a înființat Parcul Natural Văcărești). Barăcile au dispărut, la fel și oamenii fără adăpost din zonă.

undefined

Delta Văcărești iarna

undefined

Barăcile oamenilor fară adăpost din Delta Văcărești (imagine din 2007)

După ce ați aflat ce a fost și ce trebuia să fie, e momentul să descoperiți ce se găsește acum în locul acesta sălbatic. Tot ce vedeți în jur s-a dezvoltat în jurul apei. Bălților care erau aici înaintea începerii lucrărilor de amenajare a lacului li s-au adăugat, în urma excavărilor pentru ridicarea digului, altele noi, toate fiind alimentate din izvoare subterane care „hidratează" și în prezent fundul descoperit al lacului. Foarte aproape de locul pe unde ați pătruns în deltă se află un izvor mic (l-am marcat pe hartă). Am înțeles că mai există un izvor mai mare aproape de Ansamblul Rezidențial Asmita Gardens.

Apele subterane din Văcărești au o poveste pe care am găsit-o în primul volum al Bucureștilor de altădată” scris de Constantin Bacalbașa între 1871 și 1877. Într-unul dintre articole (Apele de la Văcărești”) gazetarul scria că aproape de închisoarea Văcăreşti s-au descoperit în 1871 (în timpul săpăturilor pentru fundația unui pod peste Dâmbovița) nişte izvoare feruginoase, cu apă atermală (rece) despre care se spunea că avea proprietăți tămăduitoare, fiind recomandată mai ales femeilor care doreau să rămână însărcinate. Bacalbașa povestește în articol și despre pățania bătrânului Bărbucică, îndemnat de niște glumeți să-și înmoaie dimineața barba în izvorul de la Văcărești pentru a întineri. Apa feruginoasă (care conține oxizi de fier) doar i-a înroșit barba, iar bătrânul Bărbucică a fost nevoit să umble așa prin lume o vreme. Dacă vă uitați la apa izvorului de pe traseu, o să vedeți că și ea e roșiatică - de la oxizii de fier hidratați", m-a lămurit Iulian Vasiliu, inginer chimist - dar nu vă recomand nici să vă îmbăiați în ea, nici să o consumați, fiindcă nu este potabilă.

Flora și fauna Deltei

Potrivit Asociației Parcul Natural Văcărești, la ultimul inventar" se găseau în deltă: 150 de specii de păsări, 13 specii de mamifere, 5 specii de reptile, 6 specii de amfibieni, 111 specii de insecte, 7 specii de pești, 12 specii de moluște și 331 de specii de plante.

În timpul plimbării prin parc am descoperit vegetație specifică zonelor umede (stuful, nufărul, papura, salcia), plopi, arbori exotici (oțetarul, ulmul, frasinul), pomi fructiferi (corcodușul, dudul alb, nucul), arbuști (roșcovul, murul, măceșul, socul), flori de câmp răsărite din semințele purtate de vânt (cicoarea, păpădia, coada șoricelului, spaima alergicilor - ambrozia sau spaima șosetelor - scaietele). Fauna este și ea diversă, dar unele specii nu pot fi văzute decât în imaginile de pe panourile informative de pe traseu. Aflându-vă într-o zonă sălbatică, șansele să vă zâmbească la poze o vulpe, o nevăstuică, o vidră sau un bizam sunt foarte mici, pentru că aceste animale se feresc de oameni. Mamiferele sunt rare și au mai fost surprinse când și când de biologii care cercetează zona sau de fotografii extrem de răbdători. Bucurați-vă în schimb să vedeți lebede de vară, cormorani, ulii, rândunele, ciocănitori, lișițe, raţe cu ciuf, pescăruși, mierle, piţigoi, ţestoase-de-apă, gușteri, fluturi sau libelule. Eu m-am bucurat că nu am văzut niciun șarpe, fie el de casă și cumsecade cum este specia de aici, din deltă. În ceea ce privește fauna piscicolă, s-au făcut mai puține studii de către biologi, dar cred mai multe informații pot oferi braconierii care pescuiau în trecut biban, caras, știucă sau oblete...

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

 

undefined

Deși atmosfera din deltă se datorează exclusiv neintervenției omului, în parcul natural s-au făcut și mici amenajări pentru turiști: pe traseu veți întâlni mai multe puncte de informare, podețe din lemn în zonele mlăștinoase, construite pentru a vă ajuta să nu intrați până la gât în noroi dacă vreți să fotografiați o țestoasă, foișoare înalte din care puteți vedea panoramic delta și puteți urmări cum trece lebăda pe ape" (ideal ar fi să aveți un binoclu bun la voi), coșuri de gunoi, o scară metalică și o rampă pentru persoanele în scaun rulant la intrarea dinspre ansamblul Asmita etc.

După ce traversați zona cu vegetație printre bălți, urcați pe digul înalt de 15 metri, ieșiți din cuva lacului prin NE, având ca reper Târgul Auto Vitan și admirați delta de pe marginea paralelă cu râul Dâmbovița (traseul belvedere) pornind spre Podul Mihai Bravu. Drumul se poate parcurge ușor și cu bicicleta. Capătul traseului este la Complexul Asmita Gardens, supranumit și „curcubelul din Delta Văcărești” (fiecare dintre cele 7 blocuri ale ansamblului rezidențial este placat cu câte o culoare a curcubelui). În blocul T4, la ultimul etaj, este Observatorul Parcului Național Văcărești care se poate vizita cu o programare prealabilă.

Vești bune despre Delta Văcărești

Înainte să închei, vin cu o veste (zic eu) bună. După ani de piedici și dezinteres din partea autorităților, în data de 4 octombrie 2021, reprezentanții Asociației Parcul Natural Văcărești, cei care nu s-au îndurat o clipă lase locul de izbeliște, au anunțat pe pagina de Facebook a parcului următoarele: Procedura de atribuire a administrării Parcului Natural Văcărești s-a finalizat. Primăria Generala a Municipiului București a fost declarată câștigătoare. Ne bucurăm că parcul intră astfel în atenția administrației orașului și sperăm că în scurt timp Primăria va organiza o structură de administrare capabilă să organizeze paza și protecția parcului, reconstrucția ecologică a zonelor degradate și conectarea zonei la infrastructura civilă și la cea verde-albastră a orașului. Asociația Parcul Natural Văcărești, partener al Primăriei Municipiului București în acest demers și entitate care a sprijinit procedura de atribuire, își continuă activitatea în domeniul conservării, educației și informării și este pregătită să sprijine noua administrație cu competențele necesare asigurării unui bun management în folosul naturii și al oamenilor.

Să fie într-un ceas bun! Până la urmă, orice bucată de verde protejată, care nu poate fi înlocuită de blocuri și parcări, este binevenită pentru bucureșteni.

Acestea fiind zise, vă invit la plimbare! Luați-vă familia, prietenii, cățelul (neapărat în lesă, ca nu se piardă sau nu se repeadă la vreun animal protejat), aparatul de fotografiat, câteva sendvișuri, o sticlă cu apă și mergeți să vizitați singurul parc natural din București. O să vă placă.

 

Foto: arhiva personală, Andrei Ionel (Geoarhiva), Maria Bilibou

Autor: Raluca Cincu